Cum acționează SC Johnson pentru a asigura o viață mai bună la baza piramidei

La SC Johnson, ne-am angajat de mult timp să facem viața mai bună pentru familiile din întreaga lume. Începând din anul 1937, am donat 5% din profiturile noastre impozabile unor organizații de caritate. Cu douăzeci de ani în urmă, ne-am propus să facem și mai mult, pentru a ajuta unele dintre cele mai vulnerabile populații din lume.
 
Am început să analizăm modul în care am putea contribui la creșterea nivelului de trai și la oferirea de oportunități pentru o calitate superioară a vieții pentru cele 4 miliarde de persoane de la baza piramidei economice a lumii – ceea ce este cunoscut ca „baza piramidei” sau „BOP” (base of the pyramid).

• Începând cu anul 2003, am implementat în satul ghanez Tafo capcane împotriva țânțarilor, în scopul prevenirii malariei.
• Am investit în eforturi precum Proiectul Rwanda Pyrethrum , pentru a crește veniturile și a îmbunătăți standardele de viață ale fermierilor utilizatori de Pyrethrum. Pyrethrum este un insecticid pe bază de plante, extras din florile uscate de crizantemă.
• Ne-am asociat cu Centrul Sustainable Global Enterprise al Universității Cornell pentru a explora noi moduri de reducere a transmiterii malariei folosind un model de afaceri care să aducă produsele insectifuge și insecticidele familiilor din mediul rural. 
• De asemenea, am colaborat cu compania Coca-Cola, Solarkiosk și Societatea pentru Sănătatea Familiei din Rwanda, ca parte a programului EKOCENTER care furnizează apă, canalizare, energie solară și aprovizionează cu produse chioșcurile de retail din mediul rural conduse de femei. 

Și, în ultimii ani, am făcut și mai mult, concentrându-ne în special asupra prevenirii bolilor transmise de țânțari. După cum explică și președintele și directorul nostru executiv, Fisk Johnson: „Bolile transmise de insecte continuă să reprezinte o amenințare serioasă pentru familiile din întreaga lume. Rămânem dedicați cercetărilor noastre în domeniul entomologiei, pentru a contribui la îmbunătățirea sănătății familiilor.” 

Misiunea programului Baza piramidei al SC Johnson este de a permite prevenirea bolilor provocate de țânțari în comunitățile globale, prin furnizarea de oferte accesibile, adaptate celor mai sărace 4 miliarde de persoane din lume.

Bolile provocate de țânțari pot avea un efect devastator asupra indivizilor și comunităților, iar noi suntem hotărâți să ajutăm la protejarea oamenilor din comunitățile vulnerabile și greu accesibile.

Echipa programului Baza piramidei al SC Johnson acționează pentru reducerea populațiilor de țânțari, încurajarea educației privind bolile cauzate de aceste insecte, precum malaria, și crearea de soluții de afaceri durabile care să contribuie la consolidarea comunităților din țările în curs de dezvoltare. Programul BOP utilizează cele mai bune strategii comerciale și filantropice pentru a maximiza impactul social și a obține o viabilitate financiară extinsă.

Pe parcursul anului fiscal 2017/2018, programul BOP a ajuns la peste 1,7 milioane de oameni din șapte țări cu programe locale menite să prezinte strategii de prevenire a mușcăturilor de țânțari. Cu sprijinul centrelor medicale comunitare din Rwanda, a fost oferit acces la servicii de sănătate pentru mai mult de 60.000 de persoane, iar aceste centre se extind prin angajamentul din 2019 al companiei de a construi încă 40 de centre medicale. 

Totodată, echipa colaborează cu parteneri strategici pentru a cerceta, a concepe și a testa noi metode de prevenire a mușcăturilor de țânțari.

Iată o imagine asupra vieții a trei persoane care se numără printre miliardele care trăiesc la baza piramidei din întreaga lume. 

Sonia este un fermier la limita subzistenței care locuiește în satul Gatsinsino din provincia Nyanza din Rwanda. 

Fiecare membru al familiei sale a fost afectat de malarie. Printr-o clinică medicală locală, Sonia a învățat cum să-și protejeze familia de bolile cauzate de țânțari – dormind sub plase de țânțari, tăind tufișurile din jurul casei, aruncând apa stătută și folosind produse insectifuge împotriva țânțarilor. 

Cu toate acestea, deși recunoaște importanța acestor acțiuni pentru a-și proteja familia, trebuie să facă alegeri dificile având în vedere fluctuația veniturilor sale zilnice, care depind de munca ei pe câmp. Uneori, îi rămân puțini bani după ce cumpără mâncare și plătește taxele de școlarizare pentru copii, familia sa fiind astfel mai vulnerabilă la țânțarii care pot provoca boli.

Sonia are la îndemână soluții împotriva malariei, însă acestea pot fi perturbatoare și dificil de aplicat, având în vedere cerințele muncii și nevoile familiei. De exemplu, atunci când lucrătorii guvernamentali au vizitat satul ei pentru a pulveriza în interiorul caselor lor un spray rezidual insectifug, aceasta a refuzat. 

Sătenii au fost sfătuiți să acopere piesele mari de mobilier și să-și golească în prealabil casele de toate obiectele de uz casnic mobile. Sonia a refuzat pulverizarea pentru că, a spus ea, „eram prea ocupată să muncesc, pentru a avea timp să-mi golesc toată casa”.

Lecție: Timpul petrecut cu oameni ca Sonia și familia ei consolidează nevoia de a oferi soluții care nu sunt numai accesibile și convenabile ca preț, ci se și potrivesc perfect în viața ei, se aliniază priorităților sale și chiar îi fac viața mai bună. 

Acțiuni: Pentru a răspunde acestei provocări, colaborăm cu organizații precum Notre Dame și Unitaid pentru a dezvolta și a promova produsele insectifuge anti-țânțari pentru a fi incluse în programele de sănătate publică de la nivel mondial. 

Chit Aung se trezește în fiecare zi la ora 1 dimineața, pentru a merge la o plantație de arbori de cauciuc, de unde recoltează latex până la ora 8 dimineața. Aceasta locuiește cu cei doi copii ai săi în Mawlamyine, Myanmar. 

Arborii de cauciuc produc mai mult latex în timpul nopții, deci este important ca munca să înceapă foarte devreme dimineața. La ora 8 dimineața, aceasta usucă latexul, măcinând și apoi rulând seva în foi de cauciuc pentru a le vinde în piața locală. Ea poate face aproximativ trei foi de cauciuc pe zi, ceea ce îi aduce 3.000 de kyat (aproximativ 2 USD) pe zi.

Chit Aung spune că există mai puțini țânțari, deoarece zonele adânc împădurite au fost tăiate pentru a crea plantații de arbori de cauciuc. Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică țânțarii să provoace neplăceri în timpul muncii – mai ales în timpul sezonului ploios. Ea nu ia cu ea produse insectifuge împotriva țânțarilor, deoarece nu-și permite să folosească loțiuni insectifuge în fiecare zi. 

În schimb, face ceea ce crede că o va ajuta să se protejeze împotriva țânțarilor, chiar dacă soluțiile găsite sunt mai puțin eficace decât un produs insectifug. Poartă mâneci lungi și pantaloni lungi, pentru a-și acoperi pielea, și cizme înalte până la genunchi, pentru a se proteja de șerpi. Uneori, fumează țigări despre care crede în mod incorect că vor alunga dăunătorii. Ea mai menționează că, „atât timp cât te menții în mișcare, țânțarii nu te vor putea mușca”.

Știe ca malaria provine de la țânțari, dar o barieră esențială pentru Chit este faptul ca ea nu înțelege că bolile cauzate de țânțari se răspândesc prin mușcături de țânțari. De exemplu, ea crede în mod eronat că dacă un țânțar atinge o banană sau cade în apa potabilă, atunci o persoană este expusă riscului de a contracta malarie. O mai bună înțelegere a modului în care bolile transmise de țânțari se răspândesc prin mușcături de țânțari ar determina-o pe Chit să aprecieze mai mult rolul produselor insectifuge în protejarea familiei sale.

Lecție: Multe dintre persoanele pe care căutăm să le deservim trăiesc în comunități îndepărtate, rurale, care nu au acces la bunuri și servicii de bază. De asemenea, constatăm că, de regulă, nu există nici informare privind modul în care pot fi răspândite bolile transmise de țânțari sau ofertele de prevenire disponibile. În unele cazuri, oamenii au concepții greșite legate de bolile transmise de țânțari sau de prevenirea acestora, concepții transmise din generație în generație.

Acțiuni: Ppentru a răspunde acestei provocări, colaborăm cu parteneri din Rwanda , pentru a dezvolta standarde naționale de abordare a bolilor transmise de țânțari și pentru a determina schimbări de comportament social pentru conștientizare în ceea ce privește malaria, intervenții și comportamente care pot preveni boala. 

Acesta este unul dintre copiii Annei, o soție casnică care locuiește în Belén, Peru. Casa ei este construită din metal ondulat și placaj donat de membrii familiei și prieteni.

Multe dintre bunurile familiei sunt donații, daruri sau materiale recuperate. Soțul Annei, Jacob, lucrează ca muncitor, având un salariu redus și fluctuant. Acesta câștigă destul pentru alimente, îmbrăcăminte și câteva articole de uz casnic, dar nu mai mult.

Belén este situat de-a lungul râului Itaya. Creșterea nivelului apei semnalează începutul sezonului țânțarilor. Anna se chinuie să adoarmă seara, din cauza mușcăturilor constante și a temerii ca nu cumva copiii ei să se îmbolnăvească de febra dengue. Când fiica ei cea mai mare a făcut febră hemoragică dengue, asistenții de la clinica locală au recomandat aprinderea de spirale de țânțari sub patul copiilor ei și curățarea podelei cu înălbitor și benzină.

Lucrătorii în domeniul sănătății vizitează Belén la începutul sezonului țânțarilor, pentru a documenta cazurile de febră dengue și a-i învăța pe cei din gospodăriile locale despre plasele de țânțari. Anna crede că plasele de țânțari sunt eficiente, dar insuportabile de utilizat în timpul sezonului ploios-umed. 

„Nu pot dormi sub o plasă pentru că este prea cald — dacă dorm în afara ei, voi fi mâncată de vie de țânțari. În oricare din situații, nu pot dormi”, spune ea.

Lecție: Timpul petrecut cu oameni ca Anna și familia ei consolidează nevoia de a oferi soluții care nu sunt accesibile și convenabile ca preț, dar care se potrivesc perfect în viața ei, se aliniază priorităților sale și chiar îi fac viața mai bună.
 
Acțiuni: Pentru a răspunde acestei provocări, avem o abordare axată pe oameni, alături de organizații precum Fundația Bill & Melinda Gates și ne implicăm în viața utilizatorilor noștri finali pentru a le înțelege cu adevărat prioritățile, cum își trăiesc viața și ceea ce este cu adevărat important pentru ei. 

Pentru a ajuta familiile din comunitățile de la baza piramidei, precum și oamenii de pretutindeni, programul BOP al SC Johnson este axat pe malarie ca prioritate majoră. Jumătate din populația lumii este vulnerabilă la această boală mortală transmisă de țânțari, care însă poate fi prevenită. 

Echipa noastră a petrecut timp cu familii în zonele în care predomină malaria, învățând despre modul în care trăiesc acestea, despre aspirațiile și valorile lor. Și, ca parte a acestui aspect, am căutat modalități de depășire a barierelor în calea prevenirii – acolo unde acestea există – fie că este vorba despre acces, costuri sau conștientizare. 

Activitatea pe care o desfășurăm este în slujba misiunii noastre de a asigura prevenirea bolilor transmise de țânțari la nivelul comunităților globale, furnizând oferte accesibile, adaptate celor mai sărace 4 miliarde de persoane din lume.

Până în prezent, echipa BOP a lucrat cu peste 1.000 de membri ai comunității în satele și locuințele lor, iar peste 150 de membri ai ministerelor sănătății și ai organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) colaborează pentru reducerea populațiilor de țânțari și a mușcăturilor acestora și pentru instituirea de metode de prevenire a bolilor transmise de țânțari. Echipa a participat și la nouă sesiuni de co-creație, alături de diferiți parteneri, pentru a explora noi intervenții pentru controlul țânțarilor. 

Nu este un lucru ușor. Crearea unor modele de afaceri durabile din punct de vedere economic, care să poată fi redimensionate în cadrul comunităților BOP, este dificilă. Acestea implică adesea noi canale de distribuție, noi intervenții și campanii noi de schimbare a comportamentelor. Echipa continuă să încerce noi soluții și să adune informații despre fiecare experiență, indiferent dacă funcționează sau nu. 

Folosind tot ceea ce continuăm să învățăm, programul BOP al SC Johnson își propune să impulsioneze progresul continuu împotriva bolilor transmise de țânțari, cum ar fi malaria, prin intermediul acestor principii strategice:

1. Adaptare, pentru a obține cel mai mare impact – Pilotarea și implementarea de inițiative care au potențial de adaptare în mai multe țări și regiuni.
2. Asigurarea accesului – Furnizarea de măsuri pentru salvarea vieții, dorite de utilizatori și accesibile persoanelor din comunitățile sărace, vulnerabile și la care se ajunge cu dificultate, prin valorificarea lanțurilor de aprovizionare noi pentru SC Johnson și consolidarea celor existente.
3. Consolidarea competențelor de bază – Utilizarea experienței noastre în calitate de producător de top de produse pentru combaterea dăunătorilor din locuințe, pentru a oferi soluții care să permită prevenirea bolilor provocate de țânțari.
4. Identificarea de parteneriate strategice – Valorificarea puterii parteneriatelor cu guvernul, cu firmele din industrie și cu entitățile nonprofit, pentru a genera un impact care îl depășește pe cel aferent soluțiilor pe care SC Johnson le poate implementa în mod independent.
5. Construirea de modele de întreprinderi sociale – Crearea unui impact social prin intermediul unor inițiative care vizează atingerea viabilității financiare extinse.
   
   S-a ajuns la un progres uriaș, însă nu ne vom opri aici. Continuăm să testăm, să învățăm și să explorăm noi căi pentru a crea acces și a dezvolta măsuri care ajung la persoanele din cele mai vulnerabile, mai sărace și mai greu accesibile comunități din lume. Vom continua să construim acolo unde lucrurile funcționează și vom învăța din ceea ce nu funcționează.